Răspunsurile-s simple când pui aceleași întrebări
O s-auzi aceleași chestii tot timpul cât o să stai cu noi.
Ai combinații cu cineva. Întrebarea e ce a căutat între bare?
Acum începi să zici că-s gunoi? Întreabă-te de ce-ntreb asta oare?
Printre puținii care au și coaie, să o zică, când alții o gândesc
Poate tu crezi c-o ai. E? Dar alții ți-o fut după ce-o vrăjesc.
Altele fac vrăji oare? Zboară pe mături, și nu obosesc?
Recalculează-te frățioare. Că am impresia că ți-am dat la gând “esc”
Mi-am promis-o mie. Inima și gura asta n-o să ceară
Genunchiul, nu-l mai pun jos. Nici măcar pentru cea rară.
O să rup pământul prin muncă, ca un țăran ce ară
Și n-o să-mi mai schimb inima ce în timp s-a prefăcut de ceară.
Am zis gata. Că de azi sunt omul stricat dar mereu cuminte
Tipul ăsta n-a făcut-o de un an. Ce crezi? El nu mai minte.
Simte dureri dac-o face. De ce și-ar da dureri de minte?
Minciuna-i lamă în creierul lui obosit, de la câte simte.