Visez prea rar, rece-ninge lent, am țeasta goală
Când o fac, coșmaruri, scalpul, întors pe dinafară
Conștient, încerc să mă trezesc, ochii au starea lor nasoală ,
Nu pot să-i deschid, din asta tre să fac primăvară
Încep să topesc zăpada. Roua se simte iară
Mă scutur într-o spasmă, în cap rămâne balta goală
Încerc să fac să cadă, o ploaie de vară
Să-ncălzească neuronii, să scap dracu de boală
Să simt de printre nori, raze de soare s-apară
Să lumineze privirea urâtă, întunecată-n răceală
Pupilele să se micească, strălucirea să mă doară
Să-nflorească ideile, rădăcini adânci pe sub smoală
Aproape reușisem. Păcat că se lasă de seară
Mă întind și-nchid ochii, lupta-i ilegală
O iau de la zero, ninsoarea rece coboară
Îngheață seva din creier, boala asta mă omoară .