Asta-i pentru tata. Fie pentru toți tații pierduți
Fie pentru noi. Pentru cei cu sufletele muți.
Fie pentru mine. Fie pentru a-i taților pui
Fie pentru tine. Pentru ce n-ai apucat să spui
Asta-i poezie. Durerea dorului uituc
Asta-i tragedie. Că moartea, nu-i un truc.
Asta să ne facă bine. Să nu cumva s-omoare dorul
Asta e singurătatea. Când bolnavii își iau zborul
Fie asta o povară. Candelabru-ntunecat.
Asta, fie cel mai greu. Că încă nu m-am înnecat
Vreau să rupă durerea. Să simt cât de tare-am încercat
Și să știe toată lumea că pe tați, nu i-am uitat.
Doamne dă-mi mai greu. Că bătrânii-au dus mai mult.
Dă-mi singurătate, când unirea este scut
Dă-mi ultima suflare. Când sufletul pleacă.
Dar ia-mi suferința. Și dă-mi durerea toată.
Asta-i rugăciunea. Cineva să mi-o audă!
Fie asta despărțirea. Că despărțirea-i crudă
Dă-mi suflete răbdare. Atunci când nu mai poți
Și vreau numai putere. Să îi iert pe toți.
Fie-mi asta scuză. Când nu am ce să spun
Zeii să-mi dea pace. Când refuz să mă supun
Astea să fie doar cuvinte, pe care să le spun
Atunci când cad în pământ, și mă descompun.
