Adăpost


Bine ai venit acasă. 4 colțuri și un acoperiș

Geamuri – stânga dreapta. Ușa, închisă pe furiș

Bine că-s aici. Că interiorul ăsta doare.

Pereții scârțâie ciudat , căci lemnul ăsta moare…

Mă uit în jur, văd doar scaunele goale.

Cuieru-atârnă greu. Că e plin de țoale.

Masa-i pusă, însă nimeni nu mă-mbie,

Transpiră podeaua, oare casa asta-i vie?

Focul arde-n vatră. Dar cenușa este rece,

Simt fantasme că se joacă. Ce naiba se petrece?

Tavanul sun-a ploaie. Oare ține adăpostul?

Vântul ridică mucegaiul. De ce-mi place mirosul?

Interiorul bate-a gol. Ecouri mari se strâng,

Te-am uitat afară. Oare de aia mă frâng?

Dacă-ți deschid ușa, o fac spre exterior?

Sau o trag către mine? Către sufletul gol?

Spread the love

Discover more from Cadavru Viu

Subscribe to get the latest posts sent to your email.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *